Guvernare = Autoguvernare = Autocunoaştere ( ceea ce nu înseamnă izolare, ci înţelegerea asemănărilor profunde între tine şi ceilalţi )
29 octombrie 2009
Organismul social: Directii, Propuneri
Spuneam in Organismul social: Context, Argumente ca pentru a construi o societate libera, dupa parerea mea, avem nevoie de doua elemente cheie:
-un sistem de comunicare cu ajutorul caruia sa putem identifica, defini si gasi solutii la problemele actuale
-o modalitate de administrare a resurselor care sa faciliteze accesul fiecaruia la necesitatile vietii
Dintre cele doua cred ca primul este esential pentru stabilirea oricarui consens, care mai apoi va duce la dezvoltarea unei comunitati sanatoase.
In primul rand, un astfel de sistem ar putea fi folosit pentru guvernarea comunitatii. Pentru a imi argumenta afirmatia, mai intai am sa incerc sa raspund la urmatoarea intrebare:
Ce reprezinta guvernarea unei comunitati?
In dictionar, pana si pe wikipedia, guvernarea este definita ca fiind actul prin care, o entitate din cadrul unei comunitati, de factura politica de cele mai multe ori, emite regulamente, legi si reglementari si se asigura ca acestea sunt aplicate.
Aceasta definitie este cel putin ambigua, dupa parerea mea. Nu descrie esenta actului de guvernamant. Conform acestei definitii s-ar putea intelege ca eu, ca cetatean, am nevoie de legi pe care sa le respect. Pentru a defini un termen trebuie sa enunti scopul acelui termen, ce anume presupune, care este ratiunea lui, nu modalitatea prin care poate fi obtinut.
De multe ori, cred ca un termen poate fi definit destul de corect doar ascultandu-ti bunul simt. Cu speranta ca nu am un deficit in acest sens, voi incerca sa-l folosesc.
Asadar, dupa parerea mea, guvernarea unei comunitati poate fi definita asa:
Actul prin care se asigura:
1) imbunatatirea constanta a nivelului de trai pentru fiecare membru al comunitatii
2) optimizarea functionarii comunitatii ca intreg
Se poate observa, ca fiind un proces de optimizare, guvernarea este ea insasi supusa unui proces continuu de optimizare. Cu alte cuvinte, guvernarea nu poate fi un proces inchis, inchistat, este un proces care se ajusteaza constant in functie de reactiile comunitatii la regulile impuse. Mai mult, consider ca singura modalitate prin care se poate realiza un astfel de proces este ca fiecare membru al comunitatii sa poata participa la guvernarea acesteia. De ce asta? Pentru ca o comunitate este un sistem complex, dinamic, a carui stare se schimba continuu. Aceasta poate duce la frictiuni sau la scaderea eficientei comunitatii ca ansamblu ( risipa de resurse de ex. ) , in cazul in care regulile pe care fiecare membru le respecta nu se ajusteaza corespunzator. Un astfel de sistem nu poate fi schimbat intr-un mod optim decat prin inputul fiecarui membru din componenta sa. De asemenea, reactia la un pericol extern nu poate fi optima decat daca fiecare membru isi aduce contributia. Ce s-ar intampla daca un asteroid ar pune in pericol intreaga specie umana? Cum am putea noi reactiona cu cele mai mari sanse de a supravietui? Fara doar si poate colaborand, unindu-ne fortele si actionand concertat, coerent. De aceea cred, ca un astfel de model de guvernare poate fi extins de la o comunitate oricat de mica la intreaga specie umana.
Mai cunoasteti un alt sistem care functioneaza la fel? Care in functie de starea sa actuala si de stimulii externi, defineste problemele, dezvolta si apoi implementeaza anumite planuri de actiune pentru ca mai apoi sa evalueze rezulatele obtinute, relativ la asteptari, si sa se autoajusteze, pentru ca pe viitor toti acesti pasi sa fie cat mai eficienti in cazul confruntarii cu situatii similare?
Raspunsul este creierul nostru. Acest sistem a fost perfectionat de natura pe parcursul a miliarde de ani. Poate ca ar trebui sa incercam sa-l luam mai in serios, din toate punctele de vedere. Sau și mai corect, poate că ar trebui să învețe să se ia el însuși mai în serios.
Este desigur amuzant ca un creier incearca sa convinga alte creiere ca ele toate sa se organizeze intr-o structura similara cu fiecare din ele. Insa, natura se repeta, nu mai este un secret ca universul este un fractal. Vedeti, nu are rost sa ne impotrivim, totul este evident, destinul nostru este sa cooperam pentru a crea un nou organism.. care la randul lui.. ma rog.. ati inteles ideea.. fractal!
De aceea vorbeam de organismul social, care este in definitiv o structura similara cu propriul nostru organism, doar ca la alta scara.
Sa mergem mai departe si sa incercam sa gasim o modalitate prin care putem pune la punct un astfel de sistem colaborativ de guvernare.
De ce am avea nevoie?
1) Un sistem de comunicare eficient - Ca sa putem crea un sistem de guvernare la care fiecare membru poate sa participe avem nevoie de o modalitate prin care fiecare sa isi poata exprima opinia intr-un mod simplu, usor si eficient, fara prea mult deranj si bataie de cap. Succesul unei guvernari colaborative depinde de acest pas. Din fericire deja avem acest sistem de comunicare ce respecta intr-o proportie satisfacatoare toate restrictiile amintite, este internetul. Deci acest pas este rezolvat.
2) Un sistem colaborativ de identificare si definire a problemelor, precum si de analizare a posibilelor solutii si de administrare a implementarii acestora.
Ei bine da!
Eu consider ca esenta unui sistem de guvernare exact asta este - identificarea si rezolvarea problemelor cu care membrii comunitatii se confrunta.
Prin urmare am sa incerc sa expun cateva idei legate de modelul pe care un astfel de sistem ar trebui sa-l respecte.
Inainte ca problemele sa poata fi identificate si rezolvate mai avem nevoie de ceva. De ceva care sa determine membrii comunitatii sa colaboreze si sa actioneze intr-un mod organizat. Acest ceva este un scop comun. Un scop comun, pe langa faptul ca ne va da o directie si o motivatie, ne va da si un context, relativ la care vom evalua constant starea comunitatii.
De ce este un context important?
Pai, o problema nu poate fi inteleasa, asadar rezolvata, decat intr-un context potrivit. De exemplu, din punct de vedere al individului faptul ca are o masina cu care se poate deplasa pe distante mari, relativ repede si in conditii de confort crescute, nu reprezinta o problema, ba dimpotriva, o solutie. In momentul in care insa generalizam, privind de la nivelul unui intreg oras in care foarte multi indivizi folosesc masinile, pot aparea probleme precum poluarea si ambuteiajele. Desigur, problema exista la toate nivelurile, efectele ei fiind resimtite si de individ, cand sta ore in sir in trafic, sau cand se ineaca in momentul in care un 4x4 trece pe aceeasi straduta pe care intamplator se plimba si el.
Însa pentru a putea inlatura aceasta problema, ea trebuie privita dintr-un context mai larg care sa cuprinda intregul angrenaj care duce la generarea ei.
Majoritatea neajunsurilor cu care ne confruntam astazi, sunt efectele unor probleme care transcend individul, ele rezultand tocmai din interactiunile dintre acestia. Acestea cred ca sunt cele mai periculoase probleme, deoarece sunt foarte greu de inteles si de definit intr-o maniera corecta de un singur individ sau chiar de un grup foarte mic de indivizi. Singura modalitate prin care eu cred ca am putea depasi acest neajuns, este adoptarea unui procedeu colaborativ de rezolvare a problemelor, la care fiecare individ care doreste poate sa contribuie, in toate fazele, pornind de la semnalizarea unei probleme pana la gasirea si implementarea unei solutii.
Prin urmare, orice sistem de guvernare in folosul cetateanului, va trebui sa defineasca si sa urmareasca un scop suficient de generic care va impune un context suficient de larg ce va permita definirea si rezolvarea problemelor care afecteaza comunitatea ca intreg.
Pentru a putea exemplifica mai usor conceptele de care vorbesc si legaturile dintre ele, am sa fac apel la urmatoarea diagrama, care este o schema simplificata a interactiunilor din acest sistem complex pe care toti il alcatuim.
Cateva explicatii:
Scopul - reprezinta expresia nevoilor comune ale membrilor unei comunitati, care le da o motivatie spre a colabora pentru satisfacerea acelor nevoi.
Nevoile - totalitatea nevoilor pe care indivizii unui grup le resimt. Fie ca sunt mai elevate sau nu, consider ca de fapt toate isi au radacinile in cele trei nevoi fundamentale pe care viata le presupune: autoconservarea, perpetuarea, evolutia ( maximizarea primelor doua ). Tot ceea ce facem noi in realitate este o incercare de satisfacere a uneia din aceste nevoi, intr-o forma sau alta. Drepturile omului, cred ca sunt in realitate expresii ale nevoilor noastre.
Initiativele - incercarile prin care oamenii urmaresc sa-si satisfaca nevoile, posibilele ipoteze de satisfacere a acestora, ideile inovatoare.
Obiectivele - modalitatile prin care nevoile pot fi satisfacute. De exemplu, fiecare are ca obiectiv o locuinta, posibilitatea de a accesa suficiente resurse precum hrana, apa, etc..
Problemele directe - problemele ce trebuiesc rezolvate pentru atingerea obiectivelor propuse. De exemplu, intr-un oras, pentru a facilita accesul la resurse precum apa sau electricitatea, au trebuit sa fie rezolvate problemele legate de distribuirea acestora catre fiecare locuinta. Radioul, televiziunea, telefonia mobila, depind direct de rezolvarea unei probleme, transmisia si receptia undelor radio, precum si a problemelor conexe. De fapt, rezolvarile acestor probleme sunt cele care duc la progresele tehnologice.
Solutiile - reprezinta modalitatea prin care problemele directe au fost rezolvate. Implementarea acestora a dus la "ameliorarea" nevoilor. Prin ameliorare inteleg satisfacerea acestora intr-un procent cat mai mare. Implementarea solutiilor insa, a generat si noi probleme. Le-am numit probleme emergente, pentru ca ele nu au aparut ca o modalitate de satisfacere a unei nevoi, ci au decurs din solutii la probleme directe, ajungand in cele din urma sa "agraveze" nevoile. Prin agravare, inteleg introducerea unor neajunsuri in sistem care contribuie la pastrarea unui nivel scazut de satisfacere a nevoilor. Mai mult, uneori incercarea de tratare a efectelor unor astfel de probleme eu dus la crearea unui alt set de probleme, si tot asa. Daca suntem atenti la ce se intampla in prezent, la scara globala, putem observa ca cele mai grave probleme cu care omenirea se confrunta azi sunt probleme de aceasta natura. Incalzirea globala, suprapopularea, discrepantele dintre cei care au foarte mult si cei care au foarte putin, etc. Aceste probleme sunt cu atat mai grave cu cat ele sunt foarte greu de inteles, cu atat mai putin de controlat si de corectat, deoarece apar in urma interactiunilor din cadrul sistemului, interactiuni care nu pot fi controlate de un singur individ, sau de un grup foarte mic de indivizi.
Este nevoie de o abordare noua, una care presupune colaborarea dintre toti indivizii care compun sistemul. Daca toti am creat o problema, toti trebuie sa o rezolvam. De accea sustin ca este nevoie de un nou model de definire a problemelor si de stabilire a solutiilor, un model care va folosi toate resursele umane prezente in cadrul sistemului pentru a-l moderniza. Astfel am avea mai multe sanse de a optimiza setul de solutii folosit pentru rezolvarea problemelor directe, intr-o maniera care va duce la reducerea sau eliminarea problemelor emergente.
Cred, ca modelul prezent in diagrama de mai sus, a fost de fapt respectat de-a lungul istoriei insa nu urmarind un scop comun. Aceasta a dus la implementarea de solutii locale, care nu au tinut seama de impactul pe scara larga si pe termen lung. Este nevoie de o schimbare!
Pentru a putea realiza o schimbare in bine, avem nevoie de o modalitate de identificare, definire si rezolvare colaborativa a problemelor, o modalitate prin care membrii unei comunitati pot ajunge la un consens in luarea deciziilor.
Pe asta ar trebui sa se bazeze o guvernare deschisa pentru a-si putea urmari scopul.
Consider ca unealta care ar putea fi folosita pentru atingerea acestui obiectiv este o aplicatie pe internet la care toti cetatenii unei comunitati sa aiba acces.
Am sa incerc sa enumar cateva aspecte pe care eu le consider importante si care, cred ca ar trebui luate in seama la proiectarea unei astfel de aplicatii:
- fiecare membru sa poata veni cu o initiativa de a imbunatati modul in care comunitatea functioneaza, prin urmare nivelul de trai al fiecarui membru
- pentru o initiativa ar trebuie sa se poata enumera: efectele pozitive, cine va beneficia de ele, circumstante, resurse necesare, etc ( toate acestea vor putea fi dezbatute ulterior, modificate si completate unde este cazul )
- ficarea membru sa poata semnaliza o problema care impiedica o dezvoltare optima a comunitatii
- pentru o problema semnalizata trebuie sa se poata enumera: efectele negative, cine este afectat, cauzele, de ce s-a ajuns in aceasta situatie, etc - de asemenea si in aceste caz toate vor putea fi schimbate in urma dezbaterii
- fiecare membru sa poata sa-si exprime propria opinie fata de o initiativa sau o problema adusa in discutie. Prin a-si exprima opinia inteleg sa poata critica, completa, comenta, documenta, si in cele din urma sa aprobe sau sa respinga respectivul subiect prin vot.
- se va putea construi un plan de actiune pentru concretizarea unei initiative sau rezolvarea unei probleme ce a fost confirmata si validata de o majoritate semnificativa de membri sau chiar prin consens ( ar fi de dorit )
- sa ve putea defini un proiect pentru a implementa un plan de actiune
- pentru un proiect, se va putea construi o echipa din membri care se ofera voluntari, se vor detalia pasii, etc ( cam tot ce tine de administrarea unui proiect )
- status-ul unui proiect trebuie sa fie public astfel incat toti membrii comunitatii sa poata vedea ce se intampla
- starea unui proiect va putea fi modificata doar de membrii ce fac parte din echipa alocata proiectului, insa ceilalti membri pot veni cu sugestii sau cu intrebari
- proiectele vor capata prioritati, pe care le vor mosteni din popularitatea subiectelor din care au descins, insa vor fi implementate in functie de resursele disponibile ( de ex. doua proiecte pot avea aceeasi prioritate insa nu exista resurse disponibile decat pt unul, va trebui sa se ajunga la un conses care proiect sa fie continuat)
- se vor tine tot felul de statistici, legate de subiectele dezbatute, de resursele disponibile, de participarea la vot, de contributia membrilor si de cum au votat ei..
- nu cred ca este necesar sa se impuna limitari de genul: un membru nu poate participa decat la proiecte dintr-un anumit domeniu pe care este dovedit competent sau asa mai departe, consider ca fiecare membru ar trebui sa fie suficient de responsabil ca sa participe doar la subiectele unde considera ca intr-adevar poate contribui cu ceva. Cu alte cuvinte trierea se va face pe baza optiunilor personale, nu printr-un mijloc rigid de control. Daca nu se va ajunge la acest grad de responsabilizare si de incredere reciproca nu cred ca sistemul va functiona. Nu trebuie sa se puna accentul pe control sau pe secrete, ci pe colaborare. Consider acest punct ca fiind esential.
Aceasta lista decurge direct din credinta mea ca in realitate, tot ceea ce facem si tot ce am facut noi de-a lungul istoriei, a fost sa ne imbunatatim modul de viata si sa rezolvam probleme, de cele mai multe ori in folosul comun. De fapt intreg progresul omenirii a decurs direct din inovatie, care presupune fie inventarea unui nou mod de a-ti satisface o nevoie fie imbunatatirea unuia existent, fie rezolvarea unei probleme care sa faciliteze noi inventii. Pe masura ce am progresat, existenta noastra a devenit mai lejera, dar si mai complexa. La inceput inovatia nu avea decat efecte pozitive, sau daca existau, cele negative nu erau resimtite intr-o masura importanta, insa cu timpul, toate aceste inovatii au ajuns sa participe la lumea in care traim acum, intr-o masura foarte mare, depindem de ele, iar rezultatul interactiunilor noastre in aceasta lume, nu este intotdeauna pozitiv. Prin urmare am ajuns la probleme emergente, greu de cuprins si de definit, cu atat mai putin de rezolvat. Pentru a putea fi rezolvata o problema trebuie sa fie inteleasa, iar in cazul unor probleme complexe cum sunt cele de natura sociala, economica, ecologica etc, acest lucru este aprope imposibil pentru un simplu individ sau chiar un grup mic de indivizi. Chiar daca totusi ar reusi sa defineasca si sa gaseasca o solutie le-ar fi chiar imposibil sa o si implementeze. Ar avea nevoie de participarea tuturor, deoarece problema a rezultat din interactiunea tuturor. Mai mult decat atat, sansele de a rezolva o problema cresc proportional cu numarul celor care lucreaza la rezolvarea ei. Aceasta poate fi analizata, inteleasa si solutionata intr-un mod eficient doar in momentul cand fiecare din noi isi exprima opinia fata de acea problema sau participa intr-un fel, chiar daca uneori respectand doar niste reguli simple la rezolvarea ei..
De aceea sistemul piramidal de luare a deciziilor, folosit astazi in institutiile publice si private nu mai are cum sa functioneze corespunzator. Este depasit. Nu avem de ales, trebuie sa colaboram si sa ne reinventam.
Lista de mai sus nu reprezinta decat niste puncte pe care eu le consider importante, nu este nici pe departe completa. De altfel, sunt convins ca fara colaborarea unui numar destul de mare de oameni nici nu ar putea fi. De aceea va rog sa contribuiti oricum puteti!!
Acesta e doar inceputul!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
Sistemele existente care sunt cel mai aproape de mecanismele de dezbatere şi luare de decizie pe care le propui, pe care le-am găsit până acum, sunt:
www.whitehouse2.org
http://apps.facebook.com/argumentum şi www.arg.umentum.com
De whitehouse2.org stiu, se bazeaza pe NationBuilder prezentat pe metagovernment.org. Tot acolo mai este prezentat un alt proiect, zic eu, interesant "Vilfredo goes to Athens", care pune accentul pe ajungerea la un consens in legatura cu solutionare unei probleme. Mi se pare ca aceasta abordare este mai buna, deoarece ofera posibilitatea oricui vrea sa propuna o posibila solutie sa o poata face. In felul asta spatiul solutiilor este explorat mai eficient si prin urmare s-are putea ajunge mai repede la o solutie mai buna.
S-ar putea să existe o limită antropologică în ceea ce privește numărul de persoane dintr-o comunitate astfel încât deciziile să se poată lua prin consens.
Este vorba despre Numărul lui Dunbar, comunități mici, etc. Mie îmi sună grozav.
Hmm.. destul de interesant, multumesc de link.
Totusi nu cred ca o astfel de organizare va viola aceasta teorie, deoarece eu imi imaginez o comunitatea ca fiind scalabila, in sub-comunitati. Cu alte cuvinte o sub-coumintate ar putea reprezenta o celula functionala compusa dintr-un numar mic de indivizi, care insa coopereaza cu celelalte, pentru un bine comun..Ideea este sa existe o coerenta globala promovandu-se insa si diversitatea. Fiecare individ va exista intr-o minicomunitate, va avea insa acces la toata cunoasterea dezvoltata de toti ceilalti prin intermediul unui sistem informational.
Cred ca in definitiv nu este altceva deca o expresie a conceptului "Think globally, act locally".
Mda... cam asta zic si eu.
În ideea identificării și rezolvării de probleme într-un mod colaborativ am pornit proiectul online Panouldebord.ro
Trimiteți un comentariu