10 noiembrie 2009

Un nou inceput



Ca suntem intr-o criza, din ce in ce mai multa lume o simte si o stie. Semnele au inceput sa apara chiar cu ceva zeci de ani in urma, cu toate acestea s-ar putea sa nu mai fie la fel de evident cu ce fel de criza ne confruntam si ce reprezinta ea, desi in multitudinea de idei si teorii ale conspiratiei s-ar putea gasi si ceva care s-ar putea sa reflecte adevarul:






Desi multi vorbesc despre o criza financiara, consider ca aceasta este doar o diversiune sau doar un simptom al adevaratei crize ce a inceput.Hmm.. mi-aduc aminte de replica "Arhitectului" din Matrix Reloaded, cand ii spune lui Neo, referitor la moartea lui Trinity: "She is going to die, and there's nothing you can do to stop it!". Ei bine, asta se intampla si cu sistemul actual, este pe moarte si cu siguranta va muri. Este prea tarziu sa se mai poata face o tranzitie lina catre o noua paradigma. N-am fost suficient de inteligenti pentru o evolutie, asa ca ne paste o revolutie, care doar in cel mai bun caz va mai duce la prezervarea speciei umane pe aceasta planeta si chiar si asa, probabil o va da cateva sute de ani inapoi. Ca o paranteza, poate ca aparitia vietii "inteligente" nu este asa improbabila, insa sustinerea vietii dupa un anumit nivel ar putea fi. Asta ar putea explica de ce nu vedem inca niciun semn de la o specie extraterestra avansata.

Traim asadar, ultima perioada a unui sistem care trebuie sa isi recunoasca limitele. Un sistem bazat pe consum, competitie, agresiune, lacomie, aroganta si obrazicie fata de insasi natura care ne-a creat. Nici macar nu putem spune ca asa ceva nu s-a mai intamplat si nu stiam la ce sa ne asteptam. Pe parcursul istoriei omului au mai existat perioade de inflorire ca urmare a unor progrese tehnologice, urmate mai apoi de cadere din cauza utilizarii excesive a respectivelor tehnologii. Un exemplu ar fi capacitatea oamenilor primitivi de a confectiona arme pe care le-au folosit sa vaneze, insa au facut-o pana nu a mai ramas nimic de vanat, drept urmare au avut de suferit.
Diferenta intre situatia actuala si cea de atunci este doar de scara, iar de aceasta data raul facut este la scara planetara. Un articol interesant pe aceasta tema gasiti aici.


Desi in ultimii ani numarul "indiciilor" au crescut semnificativ pentru a putea intelege ce se intampla, noi se pare ca abia acum am inceput sa discutam mai serios despre asta. Am senzatia ca asteptam linistiti pe plaja sa vina tsunami-ul.
Dar s-ar putea sa existe o explicatie a acestui fapt, se cheama erori de judecata sau cognitive biases.
Iata numai cateva dintre ele: subestimam impactul, suntem mult prea prinsi in sistemul vechi pentru a gasi dispozitia necesara sa facem schimbari radicale, ne concentram pe altceva decat pe ceea ce este esential, etc..

Aveti aici o serie de clipuri in care este prezentat destul de elocvent la ce ar trebui sa ne asteptam sa se intample cu resursele si populatia in conditiile actuale de consum si de reproducere. Ceva este clar, nu putem continua in ritmul actual.

In ceea ce priveste Romania sunt cateva fapte de netagaduit:
- petrolul se va termina foarte curand si nu exista o alternativa viabila pentru transportul industrial
- agricultura Romaniei este "ingropata" si depindem intr-un procent ridicol de mare de importuri pentru a satisface nevoile de hrana pentru toata lumea

Asadar noi depindem intr-o mare masura de hrana importata care este transportata pe distante mari folosindu-se petrol care se va termina foarte curand..este evident ce se va intampla nu?
Ce facem noi in acest sens? facem castele de nisip...

Criza cu care ne confruntam se face simtita pe toate planurile, si este reprezentata de conflictul dintre vechiul sistem muribund si nevoile lasate neacoperite, care se cer satisfacute. Acest conflict l-am simtit si eu pe parcursul ultimului an si jumatate, si treptat am inceput sa inteleg ce se afla dincolo de perdeaua ce ne este trasa peste ochi. Mai intai am realizat ca statutul de angajat reprezinta o forma ascunsa de sclavie, si ca ramanand acolo cineva nu ar putea fi niciodata cu adevarat liber. Munca de pe urma careia beneficiezi intr-un procent infim si doar o singura data, deoarece luna urmatoare totul este sters cu buretele si trebuie sa o iei de la capat, faptul ca nimic din ceea ce produci nu iti apartine de drept, m-au facut sa renunt si sa imi incerc norocul pe cont propriu. Dupa cateva luni de lucru la propriul produs, am mai realizat insa ceva. Anume ca, intr-o economie bazata pe un sistem monetar controlat de marii bancheri, intr-un sistem politic bazat pe reprezentanti care iau absolut toate deciziile importante in numele tau, dar niciodata pentru tine, nu ai cum sa fii decat un sclav. Asa am ajuns la concluzia ca atata timp cat guvernarea si administrarea banilor nu sunt readuse in mainile cetatenilor, omul obisnuit nu va cunoaste libertatea. Am inceput deci sa scriu si sa citesc despre forme de guvernare libera in care oamenii colaboreaza la luarea deciziilor si la implementarea lor. Asta necesita insa o schimbare radicala, deci un timp foarte lung in cazul in care este macar realizabila. Dupa nu foarte mult timp am mai inteles insa ceva: ca nu poti schimba sistemul actual atata timp cat depinzi de el pentru a supravietui. Trebuie asadar sa pornesti de jos, de la satisfacerea nevoilor primare, independent de sistem. Ma simt deci nevoit sa rectific ceea ce spuneam in seria de articole "Organismul social", legat de prioritatile esentiale pentru a construi o comunitate libera. Spuneam acolo ca sunt necesare doua subsisteme pentru a putea sustine un astfel de demers. Un sistem informational, care sa faciliteze comunicarea si colaborarea pentru identificare si rezolvarea problemelor precum si luarea deciziilor importane si unul de distribuire a resurselor (sistem circulator), sustinand ca primul ar trebui sa aiba prioritate, deoarece pe baza lui s-ar putea crea toate celelalte. Am savarsit insa o eroare majora, fiindca nu am luat in considerare faptul ca in continuare supravietuirea, satisfacerea nevoilor primare depind de vechiul sistem, si nu vei putea niciodata realiza o schimbare. Inteleg acum ca, in primul rand, trebuie construita o alternativa la modalitatea de procurare a hranei si abia apoi sisteme mai avansate.

Asadar mi se pare imperios necesar ca din ce in ce mai multi romani sa incerce sa resusciteze agricultura din Romania, mai intai intr-un mod descentralizat, pe cont propriu, urmand ca mai apoi sa cream comunitati autonome mai complexe.

14 comentarii:

Gabriel spunea...

Foarte bine pus punctul pe i în legătură cu hrana. Asta-i principala metodă prin care suntem ținuți sclavi.

N-ai bani, n-ai mâncare.

Și sunt de acord și că e absolut necesar să ne putem obține hrana din afara sistemului actual. Dar sunt sigur că nu vreau să fac asta pe cont propriu. Eu zic că din prima este nevoie de comunități...

individul_x spunea...

Din pacate e destul de greu sa faci o comunitate functionala din prima. Cred ca acestea nu pot porni decat de la oameni care sund dispusi sa depuna tot efortul necesar pentru a o crea, polarizandu-i pe cei din jur..
Asa cum spuneam cred ca trebuie pornit de la zero, la inceput va fi greu, dar dupa aceea se vor crea relatiile necesare pentru a suporta o astfel de comunitate..
Vin totusi sa intreb, oare cati dintre noi sunt dispusi sa investeasca energia necesara pentru a intreprinde asa ceva?

Gabriel spunea...

Câţi sunt dispuşi să investească energia necesară?

Întrebarea asta pleacă de la o presupunere cu care nu sunt de acord. Şi anume că asta necesită mai multă energie decât stilul nostru de viaţă actual.

Eu aş întreba "Câţi sunt dispuşi să continue a investi atâta energie într-un job de de la 9 la 5?"

Oricum, eu nu am de gând să fac schimbări mari şi bruşte în viaţa mea. Pentru început e suficient să realizezi că banii se pot obţine şi altfel decât printr-un job, şi că mâncarea se poate obţine şi altfel decât prin bani, şi deja jobul devine mult mai puţin important.

individul_x spunea...

De-acord cu tine, insa desi energia poate fi aceeasi efortul este de un alt tip si ar putea fi perceput ca fiind mai greu. Mai exista si energia investita in a face schimbarea propriu-zisa, pentru a rupe inertia, care ar trebui pus la socoteala.

Sa realizezi cum stau lucrurile este necesar, insa nu suficient pe termen lung..destul de curand, va trebui sa ne miscam, sa nu cadem in pacatul sa credem ca tranzitia se va realiza lin.. nu cred ca se mai poate..

Gabriel spunea...

Așa-i. E vorba și de ruperea inerției...

Știu că o schimbare în gândire nu-i suficientă pe termen lung... dar un bun început. Și mie mi se pare că o tranziție lină devine din ce în ce mai puțin probabilă.

Dar e și destul de greu de estimat ce-o să se întâmple... așa că nu știu în ce măsură poți să te pregătești dpv material.

individul_x spunea...

părerea mea este că ceea ce trebuie făcut nu mai are nicio legătură cu sistemul actual, ci mai degrabă cu ceea ce ţine de nevoile reale, doar aşa poţi scăpa..

Gabriel spunea...

Păi, na. E vorba de două chestii diferite zic eu.

Una este eliberarea cât mai mult de sclavie și cealaltă e pregătirea cât mai bună pentru colaps.

Pot și să aibe elemente comune cele două chestii, și ideal ar fi ca toate elementele să fie comune, dar eu spun că-i cam greu de estimat ce ne așteaptă... și prin urmare și cam greu de făcut pregătiri pentru asta.

individul_x spunea...

întrebarea mea este, avem de ales?
Este evident către ce ne îndreptăm, este evident şi că e greu, dar asta nu ne va scuti de ce urmează.
Aşa cum ziceam, putem aştepta tsunamiul sau putem face ceva, orice, poate şi reuşim să scăpăm
..oricum sper să nu ajungem ca-n Mioriţa..

în ceea ce priveşte sclavia şi colapsul, mi-e greu să spun ce legătură logică este între ele, aş tinde să cred totuşi că au o cauză comună, atitudinea noastră faţă de lume în general, sentimentul că noi suntem buricul pământului..
Dacă am realiza asta, poate că ne-am putea construi un stil de viaţă integrat cu natura..

Gabriel spunea...

Pentru legătura dintre sclavie și colaps, precum și pentru multe alte chestii interesante, aș recomanda asta.

Un fel de a o spune este că atât noi fiecare suntem captivi, cât și ceea ce ai numi "natura" este captivă sub stăpânirea noastră.

individul_x spunea...

Mă apucasem deja s-o citesc, multumesc de recomandare, acum am terminat-o..
Cartea ridică şi răspunde la câteva probleme importante.. o recomand şi eu la rândul meu oricui vrea să înteleagă ce facem noi aici, pe acestă planetă..şi că dacă nu ne schimbăm radical modul de gândire, vom dispărea.. "like a bad case of fleas" cum magistral o spune George Carlin
aici.

Irina spunea...

Individule x, fain că ai citit Ismael. Îți recomand și alte cărți de Daniel Quinn, deși îmi pare că oricum ai prins ideea :)

The Story of B

My Ishmael

Și da, clar e cazul să ne apucăm să ne schimbăm modul de viață, așa nu se mai poate.
Ce mă bucură e că deși majoritatea oamenilor poate nu se gândesc la o schimbare radicală, observ că multe persoane sunt foarte interesate de chestii de genul DIY, probabil ajută și criza la asta. Lumea sătulă de tehnologie se orientează iarăși spre oamenii din jur. Semne de schimbare parcă sunt peste tot. Sper să nu fie doar impresia mea...

Imagine.

Gabriel spunea...

Acest comediant George Carlin chiar pretinde că oamenii culturii noastre nu sunt deloc responsabili pentru dispariția unor specii? Oare n-a auzit de pierderea habitatului?

Plus că pare destul de convins că omul este fundmental defect... Nu cred că îmi place foarte mult de el.

Dar să lăsăm necazurile.

Zici că ai citit Ismael? Fain... mie tare mi-a plăcut.

individul_x spunea...

Multumesc Irina pentru link-uri. Am vazut că împreuna cu Ishmael acestea două formează o trilogie.. Sunt următoarele pe lista mea pentru citit.

E bine că din ce în ce mai mulţi oameni au început să realizeze, totuşi e de-abia începutul, şi drumul e lung..

individul_x spunea...

Gab, eu nu l-aş judeca aşa aspru pe George Carlin, mi se pare că doar încearcă să trezeasca oamenii la realitate..

În legătură cu dispariţia speciilor, el nu pretinde că oamenii nu-s deloc răspunzători pentru dispariţia unor specii, ci că nu-s de vină pentru dispariţia tuturor speciilor de până acum. Deci omul nu e fundamental defect, ci doar are impresia că poate, sau ar trebui să controleze totul..că lumea e făcută pentru el..
Mi se pare că încearcă să ne facă conştienţi de povestea pe care ne-o spunem şi de ipocrizia noastră..

Ishmael mi s-a părut excepţională, pentru că merge la rădăcina lucrurilor şi încearcă să ne arate că acţiunile nostre de abuz împotriva naturii izvorăsc dintr-o percepţie greşită a realităţii, dintr-o credinţă complet eronată că noi suntem buricul Pământului, de aceea în primul rând o revoluţie trebuie să se petreacă întâi în minţile noastre..însă o dată petrecută, trebuie sa şi trecem la acţiune