In articolul Organismul social:Context, Argumente spuneam ca majoritatea nevoilor pe care oamenii le percep, decurg din cele trei componente fundamentale ale vietii: autoconservarea, perpetuarea, evolutia, si ca in fond, existentei noastre nu i se poate asocia un alt scop decât cel ce i se poate asocia vieţii în general, anume acela de a fi. Pornind de aici, aş vrea să analizez în continuare, mecanismele prin care noi, oamenii, încercăm să răspundem acestor nevoi şi să încerc să argumentez de ce înţelegerea acestora este vitala pentru viitorul speciei noastre.
Desigur că, în complexitatea noastră, şi a societăţii pe care am creat-o, au apărut o sumedenie de nevoi noi, pe care le-am categorisit si clasificat şi pe care ne preocupăm în fiecare secundă a existenţei noastre să le satisfacem. Deşi la o primă vedere, ar fi greu de crezut, aceste nevoi nu au cum să fie decuplate de nevoile fundamentale ale vieţii, aşa cum nimic din ce înseamnă să fii om, nu poate fi complet decuplat de ceea ce înseamnă viaţa in general. De fapt, înclin să cred, că aceste nevoi de ordin superior, au evoluat din cele fundamentale ale vieţii, întocmai ca un fractal, aprofundându-se nivelul de detaliu, însă tiparul iniţial rămânând indubitabil asemanător.
De ce este importantă aceasta distincţie?
Ar fi două chestiuni:
1) Cred că este unanim acceptat faptul că nevoile sunt cele care sunt în spatele tuturor deciziilor şi acţiunilor noastre, iar întelegerea acestora ar putea avea un impact major în optimizarea viţii noastre
2)Un număr mare de nevoie, aparent distincte, poate crea confuzie, iar administrarea lor poate fi anevoioasă. De aceea, simplificând şi conştientizând originile acestor nevoi de ordin superior, ar putea înlesni şi optimiza procesul decizional, facând în acelaşi timp posibilă identificarea mai facilă a falselor nevoi, care de multe ori ne pot îndruma pe un drum greşit.
Una dintre cele mai cunoscute clasificari si ierarhizari ale nevoilor este cea a lui Abraham Maslow. Link-ul de pe wikipedia unde este prezentata ierarhia nevoilor este aici. N-o sa insist asupra acesteia, as vrea totusi sa aduc in discutie un aspect chiar din aceasta prezentare de pe wikipedia.
Daca va uitati la piramida nevoilor, la al doile nivel, cel care descrie nevoile legate de securitate, veti vedea ca apare acolo "employment", cu alte cuvinte "nevoia de a avea o slujba".
Acuma, vin si eu si intreb, este aceasta o nevoie in sine sau este de fapt un mijloc de a satisface o nevoie reala?
Dupa parerea mea, este evident ca "slujba" este una dintre putinele modalitatile prin care cineva poate obtine, bani, aceastia fiind, in societatea noastra, singura modalitate promovata prin care cineva poate avea acces la resursele fara de care nu putem supravietui ( resuse ce sunt direct legate de nevoile bazice, de pe nivelul 1 al piramidei ), cat si la alte tipuri de resurse ce ajuta la satisfacera unor nevoi de rang superior (nevoia de a cunoaste, de a comunica etc..)
Am spus mai sus ca banii sunt singura modalitate promovata prin care cineva isi poate asigura in primul rand minimul necesar supravietuirii. Adevarul este ca in realitate mai sunt si alte cai (putine intr-adevar) prin care cineva ar putea supravietui fara a folosii banii.
Daca cineva ar avea acces la o bucata de pamant pe care sa cultive diverse plante, acces la o sursa de apa, un adapost, si cateva animale domestice, ar putea supravietui linistit. Ciobanii care pleaca cu oile pe munte, se descurca rezonabil in multele luni petrecute pe culmi, fara bani.
Adevarul este ca eu nu vorbesc aici de lucruri nemaivazute, ci dimpotriva, stramosii nostri, triburile de indieni sau aborigeni, care inca mai exista si azi din ce in ce mai putine insa, au supravietuit prin astfel de metode, de multe ori chiar cu mai putin, integrandu-se din plin cu natura care le oferea aproape tot ce aveau nevoie, fara sa depuna prea mult efort pentru asta.
Eu nu spun ca ar trebui sa ne intoarce la acel mod de viata, spun doar ca ar trebui sa constientizam care ne sunt nevoile reale si sa le diferentiem de mijloacele prin care reusim sa satisfacem aceste nevoi. Nevoile nu pot fi schimbate, pot fi doar satisfacute, insa mijloacele prin care ajungem sa ne satisfacem nevoile pot fi schimbate in totalitate si ar trebui sa poata fi supuse unui proces permanent de optimizare.
Faptul ca mijloacele pe care societatea noastra ne "obliga" sa le folosim pentru a supravietui, au ajuns sa fie atat de incastrate in constiinta noastra incat le putem confunda cu niste nevoi reale mi se pare foarte grav. Aceste mijloace nu ar trebui sa ne controleze ci sa ne elibereze de efortul necesar pentru a supravietui, ar trebui sa ne faca viata mai usoara si sa ne dea posibilitatea sa ne putem concentra pe satisfacera nevoilor dinspre varful piramidei.
O alta "nevoie" prezenta in piramida de pe wikipedia este proprietatea. Aici deja atingem un punct sensibil, care sta la baza societatii noastre de azi, in special in ceea ce priveste aspectele negative. De ce spun asta? Proprietate inseamna sa ai, sa detii, sa fie doar al tau si sa-l poti folosi doar tu si nimeni altcineva. Ca sa ajungi sa detii ceva, va trebui sa-l iei de undeva, sa-l cumperi, sau sa-l furi, si sa-l faci al tau.
Sa ne gandim putin totusi, este "proprietatea" o nevoie in sine? Raspunsul este evident nu.
Este si ea tot un mijloc, folosit de cineva pentru a-si securiza resursele necesare satisfacerii anumitor nevoi, intr-o societate in care competitia si conflictul pentru resurse sunt reguli ale modului nostru de viata. Lucrurile poate n-ar fi stat atat de rau, daca am fi invatat sa ne oprim atunci cand am acumulat suficient pentru a ne asigura necesarul, punctul dincolo de care acele proprietati nu ne mai aduc niciun beneficiu in plus, dar care-i priveaza pe altii de posibilitatea de a-si satisface nevoile lor. In numele acestei false nevoi "de a avea cat mai mult" unii si-au construit imperii si au savarsit crime inimaginabile, impotriva semenilor lor si a vietii in general.
Tot acest "simt" al proprietatii este exploatat si de economia de consum, care ne face tot timpul sa vrem ceva nou, ultimele tehnologii, ultima moda, prin publicitate agresiva, in care baga cantitati enorme de bani si resurse. Suntem fortati sa vrem lucruri care nu au nicio legatura cu nevoile noastre reale, care nu mai aduc niciun beneficiu semnificativ fata de ce aveam deja. Toate astea sunt insa posibile pentru ca oamenii nu se mai intreaba ce vor cu adevarat. O casa ? O masina? Zece case? Zece masini? 5 telefoane ? Ce vrem de fapt?
Sunt de ajuns aceste doua, false nevoi, "slujba" si "proprietatea" sa ne faca pe cei mai multi dintre noi, sa alergam o cursa nebuna intr-un circuit inchis, intr-un cerc vicios, ce ne tine captivi la baza piramidei nevoilor . Petrecem ore lungi, lipsite de satisfactie de cele mai multe ori, pentru a acumla bani, pe care apoi sa-i aruncam pe bunuri de care nu avem nevoie, intr-o tentativa stupida de a ajunge sa ne simtim impliniti. Nu intelegem ca de fapt acea implinire nu poate venit decat de la nivelurile superioare ale piramidei nevoilor, pe care nu mai ajungem sa le tratam, pentru ca in realitate nu facem altceva decat sa urcam si sa coboram primele doua trepte.
Nu stiu sigur, dar nu cred ca in varianta originala a piramidei nevoilor Maslow a introdus aceste nevoi, atat de specifice societatii in care traim, dar total separate de nevoile omului in general.
Desigur, ne putem intreba cum au ajuns ele sa fie prezente pe wikipedia. Ar putea fi doua variante, fie persoana care a editat aceasta prezentare nu a reusit sa realizeze falsitatea acestora, fie stia foarte bine ce face. Nu mai este nicio noutate ca informatiile sunt manipulate pentru a nu ne da de gandit ca ar putea fi ceva in neregula cu noi, cu societatea asta, cu jocul nebun pe care il jucam zi de zi. Din pacate nici wikipedia nu este scutita de aceste manipulari, sunt cateva cazuri cunoscute in care mari corporatii, au modificat prezentarea de pe wikipedia pentru a nu da prost.
Se pare ca aceste "concepte" false ne sunt non stop "servite" pe o multitudine de canale, ca niste sedative puternice care sa nu ne lase sa ne trezim la realitate, care sa nu ne lase sa ne intelegem si sa ne cunoastem asa cum suntem de fapt. Cred ca este necesar ca fiecare din noi sa se intrebe "Care sunt nevoile mele reale?" si sa se gandeasca mult la asta. Personal consider ca nevoile de ordin superior precum aprecierea, apartenenta la un grup, respectul de sine si pentru ceilalti, creativitatea, cunoasterea sunt cele demne de urmat, continuu, chiar si cand uneori nevoile bazice nu sunt pe deplin satisfacute. Este important sa intelegem ca nevoile de ordin superior le guverneaza pe cele bazice si nu invers. Odata ce ne eliberam de conceptia gresita ca nevoile bazice(case, masini, averi) sunt cele care ne guverneaza viata, vom vedea cat de usor sunt de satisfacut in realitate. In momentul in care realizam ca nu e cazul sa incercam sa acumulam mai mult decat avem nevoie pentru a supravietui, vom vedea ce usor este sa atingi un nivel de autosuficineta, care sa iti permita sa urmaresti ceea ce conteaza de fapt, familie, prieteni, idei, posibilitati de optimizare perpetua a stilului nostru de viata.
De aceea indreznesc sa spun ca, in realitate, nevoile noastre nu sunt altele decat : autosuficienta si autoactualizarea corespondente perfecte ale componentelor fundamentale ale vietii: autoconservarea si evolutia.
Poate ca reprezentarea nevoilor sub forma de piramida este nefericita, daca nu chiar rauvoitoare, deoarece poate crea impresia ca cineva nu poate fi creativ decat daca si-a satisfacut nevoile bazice, cand de fapt exact opusul este adevarat. Cu cat cineva este mai creativ cu atat poate ajunge mai repede la un nivel de autosuficienta. Cu cat este mai respectoas cu cei din jur cu atat acestia il vor ajuta mai mult pentru a-si satisface nevoile bazice. Iata deci ca de fapt din punct de vedere al dependentei nevoilor piramida sta exact invers, cu nivelul de autoactualizare la baza si cu cel de autosuficineta in varf. Prin urmare poate ca aceasta ar trebui sa fie ordinea pe care oricare din noi ar trebui sa o urmareasca si nicidecum cea originala, care ierarhizeaza nevoile din punctul de vedere al supravietuirii nicidecum al implinirii noastre ca indivizi. Timpul nostru ar trebui sa fie cel mai mult ocupat cu a fi creativi, inventivi, prietenosi, cunoscand, comunicand si foarte putin cu asigurarea nevoile bazice.
Guvernare = Autoguvernare = Autocunoaştere ( ceea ce nu înseamnă izolare, ci înţelegerea asemănărilor profunde între tine şi ceilalţi )
26 noiembrie 2009
10 noiembrie 2009
Un nou inceput
Ca suntem intr-o criza, din ce in ce mai multa lume o simte si o stie. Semnele au inceput sa apara chiar cu ceva zeci de ani in urma, cu toate acestea s-ar putea sa nu mai fie la fel de evident cu ce fel de criza ne confruntam si ce reprezinta ea, desi in multitudinea de idei si teorii ale conspiratiei s-ar putea gasi si ceva care s-ar putea sa reflecte adevarul:
Desi multi vorbesc despre o criza financiara, consider ca aceasta este doar o diversiune sau doar un simptom al adevaratei crize ce a inceput.Hmm.. mi-aduc aminte de replica "Arhitectului" din Matrix Reloaded, cand ii spune lui Neo, referitor la moartea lui Trinity: "She is going to die, and there's nothing you can do to stop it!". Ei bine, asta se intampla si cu sistemul actual, este pe moarte si cu siguranta va muri. Este prea tarziu sa se mai poata face o tranzitie lina catre o noua paradigma. N-am fost suficient de inteligenti pentru o evolutie, asa ca ne paste o revolutie, care doar in cel mai bun caz va mai duce la prezervarea speciei umane pe aceasta planeta si chiar si asa, probabil o va da cateva sute de ani inapoi. Ca o paranteza, poate ca aparitia vietii "inteligente" nu este asa improbabila, insa sustinerea vietii dupa un anumit nivel ar putea fi. Asta ar putea explica de ce nu vedem inca niciun semn de la o specie extraterestra avansata.
Traim asadar, ultima perioada a unui sistem care trebuie sa isi recunoasca limitele. Un sistem bazat pe consum, competitie, agresiune, lacomie, aroganta si obrazicie fata de insasi natura care ne-a creat. Nici macar nu putem spune ca asa ceva nu s-a mai intamplat si nu stiam la ce sa ne asteptam. Pe parcursul istoriei omului au mai existat perioade de inflorire ca urmare a unor progrese tehnologice, urmate mai apoi de cadere din cauza utilizarii excesive a respectivelor tehnologii. Un exemplu ar fi capacitatea oamenilor primitivi de a confectiona arme pe care le-au folosit sa vaneze, insa au facut-o pana nu a mai ramas nimic de vanat, drept urmare au avut de suferit.
Diferenta intre situatia actuala si cea de atunci este doar de scara, iar de aceasta data raul facut este la scara planetara. Un articol interesant pe aceasta tema gasiti aici.
Desi in ultimii ani numarul "indiciilor" au crescut semnificativ pentru a putea intelege ce se intampla, noi se pare ca abia acum am inceput sa discutam mai serios despre asta. Am senzatia ca asteptam linistiti pe plaja sa vina tsunami-ul.
Dar s-ar putea sa existe o explicatie a acestui fapt, se cheama erori de judecata sau cognitive biases.
Iata numai cateva dintre ele: subestimam impactul, suntem mult prea prinsi in sistemul vechi pentru a gasi dispozitia necesara sa facem schimbari radicale, ne concentram pe altceva decat pe ceea ce este esential, etc..
Aveti aici o serie de clipuri in care este prezentat destul de elocvent la ce ar trebui sa ne asteptam sa se intample cu resursele si populatia in conditiile actuale de consum si de reproducere. Ceva este clar, nu putem continua in ritmul actual.
In ceea ce priveste Romania sunt cateva fapte de netagaduit:
- petrolul se va termina foarte curand si nu exista o alternativa viabila pentru transportul industrial
- agricultura Romaniei este "ingropata" si depindem intr-un procent ridicol de mare de importuri pentru a satisface nevoile de hrana pentru toata lumea
Asadar noi depindem intr-o mare masura de hrana importata care este transportata pe distante mari folosindu-se petrol care se va termina foarte curand..este evident ce se va intampla nu?
Ce facem noi in acest sens? facem castele de nisip...
Criza cu care ne confruntam se face simtita pe toate planurile, si este reprezentata de conflictul dintre vechiul sistem muribund si nevoile lasate neacoperite, care se cer satisfacute. Acest conflict l-am simtit si eu pe parcursul ultimului an si jumatate, si treptat am inceput sa inteleg ce se afla dincolo de perdeaua ce ne este trasa peste ochi. Mai intai am realizat ca statutul de angajat reprezinta o forma ascunsa de sclavie, si ca ramanand acolo cineva nu ar putea fi niciodata cu adevarat liber. Munca de pe urma careia beneficiezi intr-un procent infim si doar o singura data, deoarece luna urmatoare totul este sters cu buretele si trebuie sa o iei de la capat, faptul ca nimic din ceea ce produci nu iti apartine de drept, m-au facut sa renunt si sa imi incerc norocul pe cont propriu. Dupa cateva luni de lucru la propriul produs, am mai realizat insa ceva. Anume ca, intr-o economie bazata pe un sistem monetar controlat de marii bancheri, intr-un sistem politic bazat pe reprezentanti care iau absolut toate deciziile importante in numele tau, dar niciodata pentru tine, nu ai cum sa fii decat un sclav. Asa am ajuns la concluzia ca atata timp cat guvernarea si administrarea banilor nu sunt readuse in mainile cetatenilor, omul obisnuit nu va cunoaste libertatea. Am inceput deci sa scriu si sa citesc despre forme de guvernare libera in care oamenii colaboreaza la luarea deciziilor si la implementarea lor. Asta necesita insa o schimbare radicala, deci un timp foarte lung in cazul in care este macar realizabila. Dupa nu foarte mult timp am mai inteles insa ceva: ca nu poti schimba sistemul actual atata timp cat depinzi de el pentru a supravietui. Trebuie asadar sa pornesti de jos, de la satisfacerea nevoilor primare, independent de sistem. Ma simt deci nevoit sa rectific ceea ce spuneam in seria de articole "Organismul social", legat de prioritatile esentiale pentru a construi o comunitate libera. Spuneam acolo ca sunt necesare doua subsisteme pentru a putea sustine un astfel de demers. Un sistem informational, care sa faciliteze comunicarea si colaborarea pentru identificare si rezolvarea problemelor precum si luarea deciziilor importane si unul de distribuire a resurselor (sistem circulator), sustinand ca primul ar trebui sa aiba prioritate, deoarece pe baza lui s-ar putea crea toate celelalte. Am savarsit insa o eroare majora, fiindca nu am luat in considerare faptul ca in continuare supravietuirea, satisfacerea nevoilor primare depind de vechiul sistem, si nu vei putea niciodata realiza o schimbare. Inteleg acum ca, in primul rand, trebuie construita o alternativa la modalitatea de procurare a hranei si abia apoi sisteme mai avansate.
Asadar mi se pare imperios necesar ca din ce in ce mai multi romani sa incerce sa resusciteze agricultura din Romania, mai intai intr-un mod descentralizat, pe cont propriu, urmand ca mai apoi sa cream comunitati autonome mai complexe.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)