Organismul social: Directii, Propuneri

Spuneam in Organismul social: Context, Argumente ca pentru a construi o societate libera, dupa parerea mea, avem nevoie de doua elemente cheie:
-un sistem de comunicare cu ajutorul caruia sa putem identifica, defini si gasi solutii la problemele actuale
-o modalitate de administrare a resurselor care sa faciliteze accesul fiecaruia la necesitatile vietii


Dintre cele doua cred ca primul este esential pentru stabilirea oricarui consens, care mai apoi va duce la dezvoltarea unei comunitati sanatoase.
In primul rand, un astfel de sistem ar putea fi folosit pentru guvernarea comunitatii. Pentru a imi argumenta afirmatia, mai intai am sa incerc sa raspund la urmatoarea intrebare:

Ce reprezinta guvernarea unei comunitati?


In dictionar, pana si pe wikipedia, guvernarea este definita ca fiind actul prin care, o entitate din cadrul unei comunitati, de factura politica de cele mai multe ori, emite regulamente, legi si reglementari si se asigura ca acestea sunt aplicate.


Aceasta definitie este cel putin ambigua, dupa parerea mea. Nu descrie esenta actului de guvernamant. Conform acestei definitii s-ar putea intelege ca eu, ca cetatean, am nevoie de legi pe care sa le respect. Pentru a defini un termen trebuie sa enunti scopul acelui termen, ce anume presupune, care este ratiunea lui, nu modalitatea prin care poate fi obtinut.


De multe ori, cred ca un termen poate fi definit destul de corect doar ascultandu-ti bunul simt. Cu speranta ca nu am un deficit in acest sens, voi incerca sa-l folosesc.
Asadar, dupa parerea mea, guvernarea unei comunitati poate fi definita asa:
Actul prin care se asigura:
1) imbunatatirea constanta a nivelului de trai pentru fiecare membru al comunitatii
2) optimizarea functionarii comunitatii ca intreg


Se poate observa, ca fiind un proces de optimizare, guvernarea este ea insasi supusa unui proces continuu de optimizare. Cu alte cuvinte, guvernarea nu poate fi un proces inchis, inchistat, este un proces care se ajusteaza constant in functie de reactiile comunitatii la regulile impuse. Mai mult, consider ca singura modalitate prin care se poate realiza un astfel de proces este ca fiecare membru al comunitatii sa poata participa la guvernarea acesteia. De ce asta? Pentru ca o comunitate este un sistem complex, dinamic, a carui stare se schimba continuu. Aceasta poate duce la frictiuni sau la scaderea eficientei comunitatii ca ansamblu ( risipa de resurse de ex. ) , in cazul in care regulile pe care fiecare membru le respecta nu se ajusteaza corespunzator. Un astfel de sistem nu poate fi schimbat intr-un mod optim decat prin inputul fiecarui membru din componenta sa. De asemenea, reactia la un pericol extern nu poate fi optima decat daca fiecare membru isi aduce contributia. Ce s-ar intampla daca un asteroid ar pune in pericol intreaga specie umana? Cum am putea noi reactiona cu cele mai mari sanse de a supravietui? Fara doar si poate colaborand, unindu-ne fortele si actionand concertat, coerent. De aceea cred, ca un astfel de model de guvernare poate fi extins de la o comunitate oricat de mica la intreaga specie umana.


Mai cunoasteti un alt sistem care functioneaza la fel? Care in functie de starea sa actuala si de stimulii externi, defineste problemele, dezvolta si apoi implementeaza anumite planuri de actiune pentru ca mai apoi sa evalueze rezulatele obtinute, relativ la asteptari, si sa se autoajusteze, pentru ca pe viitor toti acesti pasi sa fie cat mai eficienti in cazul confruntarii cu situatii similare?
Raspunsul este creierul nostru. Acest sistem a fost perfectionat de natura pe parcursul a miliarde de ani. Poate ca ar trebui sa incercam sa-l luam mai in serios, din toate punctele de vedere. Sau și mai corect, poate că ar trebui să învețe să se ia el însuși mai în serios.


Este desigur amuzant ca un creier incearca sa convinga alte creiere ca ele toate sa se organizeze intr-o structura similara cu fiecare din ele. Insa, natura se repeta, nu mai este un secret ca universul este un fractal. Vedeti, nu are rost sa ne impotrivim, totul este evident, destinul nostru este sa cooperam pentru a crea un nou organism.. care la randul lui.. ma rog.. ati inteles ideea.. fractal!
De aceea vorbeam de organismul social, care este in definitiv o structura similara cu propriul nostru organism, doar ca la alta scara.


Sa mergem mai departe si sa incercam sa gasim o modalitate prin care putem pune la punct un astfel de sistem colaborativ de guvernare.


De ce am avea nevoie?


1) Un sistem de comunicare eficient - Ca sa putem crea un sistem de guvernare la care fiecare membru poate sa participe avem nevoie de o modalitate prin care fiecare sa isi poata exprima opinia intr-un mod simplu, usor si eficient, fara prea mult deranj si bataie de cap. Succesul unei guvernari colaborative depinde de acest pas. Din fericire deja avem acest sistem de comunicare ce respecta intr-o proportie satisfacatoare toate restrictiile amintite, este internetul. Deci acest pas este rezolvat.


2) Un sistem colaborativ de identificare si definire a problemelor, precum si de analizare a posibilelor solutii si de administrare a implementarii acestora.
Ei bine da!
Eu consider ca esenta unui sistem de guvernare exact asta este - identificarea si rezolvarea problemelor cu care membrii comunitatii se confrunta.


Prin urmare am sa incerc sa expun cateva idei legate de modelul pe care un astfel de sistem ar trebui sa-l respecte.


Inainte ca problemele sa poata fi identificate si rezolvate mai avem nevoie de ceva. De ceva care sa determine membrii comunitatii sa colaboreze si sa actioneze intr-un mod organizat. Acest ceva este un scop comun. Un scop comun, pe langa faptul ca ne va da o directie si o motivatie, ne va da si un context, relativ la care vom evalua constant starea comunitatii.

De ce este un context important?

Pai, o problema nu poate fi inteleasa, asadar rezolvata, decat intr-un context potrivit. De exemplu, din punct de vedere al individului faptul ca are o masina cu care se poate deplasa pe distante mari, relativ repede si in conditii de confort crescute, nu reprezinta o problema, ba dimpotriva, o solutie. In momentul in care insa generalizam, privind de la nivelul unui intreg oras in care foarte multi indivizi folosesc masinile, pot aparea probleme precum poluarea si ambuteiajele. Desigur, problema exista la toate nivelurile, efectele ei fiind resimtite si de individ, cand sta ore in sir in trafic, sau cand se ineaca in momentul in care un 4x4 trece pe aceeasi straduta pe care intamplator se plimba si el.
Însa pentru a putea inlatura aceasta problema, ea trebuie privita dintr-un context mai larg care sa cuprinda intregul angrenaj care duce la generarea ei.
Majoritatea neajunsurilor cu care ne confruntam astazi, sunt efectele unor probleme care transcend individul, ele rezultand tocmai din interactiunile dintre acestia. Acestea cred ca sunt cele mai periculoase probleme, deoarece sunt foarte greu de inteles si de definit intr-o maniera corecta de un singur individ sau chiar de un grup foarte mic de indivizi. Singura modalitate prin care eu cred ca am putea depasi acest neajuns, este adoptarea unui procedeu colaborativ de rezolvare a problemelor, la care fiecare individ care doreste poate sa contribuie, in toate fazele, pornind de la semnalizarea unei probleme pana la gasirea si implementarea unei solutii.


Prin urmare, orice sistem de guvernare in folosul cetateanului, va trebui sa defineasca si sa urmareasca un scop suficient de generic care va impune un context suficient de larg ce va permita definirea si rezolvarea problemelor care afecteaza comunitatea ca intreg.


Pentru a putea exemplifica mai usor conceptele de care vorbesc si legaturile dintre ele, am sa fac apel la urmatoarea diagrama, care este o schema simplificata a interactiunilor din acest sistem complex pe care toti il alcatuim.





Cateva explicatii:


Scopul - reprezinta expresia nevoilor comune ale membrilor unei comunitati, care le da o motivatie spre a colabora pentru satisfacerea acelor nevoi.


Nevoile - totalitatea nevoilor pe care indivizii unui grup le resimt. Fie ca sunt mai elevate sau nu, consider ca de fapt toate isi au radacinile in cele trei nevoi fundamentale pe care viata le presupune: autoconservarea, perpetuarea, evolutia ( maximizarea primelor doua ). Tot ceea ce facem noi in realitate este o incercare de satisfacere a uneia din aceste nevoi, intr-o forma sau alta. Drepturile omului, cred ca sunt in realitate expresii ale nevoilor noastre.


Initiativele - incercarile prin care oamenii urmaresc sa-si satisfaca nevoile, posibilele ipoteze de satisfacere a acestora, ideile inovatoare.


Obiectivele - modalitatile prin care nevoile pot fi satisfacute. De exemplu, fiecare are ca obiectiv o locuinta, posibilitatea de a accesa suficiente resurse precum hrana, apa, etc..


Problemele directe - problemele ce trebuiesc rezolvate pentru atingerea obiectivelor propuse. De exemplu, intr-un oras, pentru a facilita accesul la resurse precum apa sau electricitatea, au trebuit sa fie rezolvate problemele legate de distribuirea acestora catre fiecare locuinta. Radioul, televiziunea, telefonia mobila, depind direct de rezolvarea unei probleme, transmisia si receptia undelor radio, precum si a problemelor conexe. De fapt, rezolvarile acestor probleme sunt cele care duc la progresele tehnologice.


Solutiile - reprezinta modalitatea prin care problemele directe au fost rezolvate. Implementarea acestora a dus la "ameliorarea" nevoilor. Prin ameliorare inteleg satisfacerea acestora intr-un procent cat mai mare. Implementarea solutiilor insa, a generat si noi probleme. Le-am numit probleme emergente, pentru ca ele nu au aparut ca o modalitate de satisfacere a unei nevoi, ci au decurs din solutii la probleme directe, ajungand in cele din urma sa "agraveze" nevoile. Prin agravare, inteleg introducerea unor neajunsuri in sistem care contribuie la pastrarea unui nivel scazut de satisfacere a nevoilor. Mai mult, uneori incercarea de tratare a efectelor unor astfel de probleme eu dus la crearea unui alt set de probleme, si tot asa. Daca suntem atenti la ce se intampla in prezent, la scara globala, putem observa ca cele mai grave probleme cu care omenirea se confrunta azi sunt probleme de aceasta natura. Incalzirea globala, suprapopularea, discrepantele dintre cei care au foarte mult si cei care au foarte putin, etc. Aceste probleme sunt cu atat mai grave cu cat ele sunt foarte greu de inteles, cu atat mai putin de controlat si de corectat, deoarece apar in urma interactiunilor din cadrul sistemului, interactiuni care nu pot fi controlate de un singur individ, sau de un grup foarte mic de indivizi.
Este nevoie de o abordare noua, una care presupune colaborarea dintre toti indivizii care compun sistemul. Daca toti am creat o problema, toti trebuie sa o rezolvam. De accea sustin ca este nevoie de un nou model de definire a problemelor si de stabilire a solutiilor, un model care va folosi toate resursele umane prezente in cadrul sistemului pentru a-l moderniza. Astfel am avea mai multe sanse de a optimiza setul de solutii folosit pentru rezolvarea problemelor directe, intr-o maniera care va duce la reducerea sau eliminarea problemelor emergente.


Cred, ca modelul prezent in diagrama de mai sus, a fost de fapt respectat de-a lungul istoriei insa nu urmarind un scop comun. Aceasta a dus la implementarea de solutii locale, care nu au tinut seama de impactul pe scara larga si pe termen lung. Este nevoie de o schimbare!


Pentru a putea realiza o schimbare in bine, avem nevoie de o modalitate de identificare, definire si rezolvare colaborativa a problemelor, o modalitate prin care membrii unei comunitati pot ajunge la un consens in luarea deciziilor.
Pe asta ar trebui sa se bazeze o guvernare deschisa pentru a-si putea urmari scopul.


Consider ca unealta care ar putea fi folosita pentru atingerea acestui obiectiv este o aplicatie pe internet la care toti cetatenii unei comunitati sa aiba acces.
Am sa incerc sa enumar cateva aspecte pe care eu le consider importante si care, cred ca ar trebui luate in seama la proiectarea unei astfel de aplicatii:


- fiecare membru sa poata veni cu o initiativa de a imbunatati modul in care comunitatea functioneaza, prin urmare nivelul de trai al fiecarui membru
- pentru o initiativa ar trebuie sa se poata enumera: efectele pozitive, cine va beneficia de ele, circumstante, resurse necesare, etc ( toate acestea vor putea fi dezbatute ulterior, modificate si completate unde este cazul )
- ficarea membru sa poata semnaliza o problema care impiedica o dezvoltare optima a comunitatii
- pentru o problema semnalizata trebuie sa se poata enumera: efectele negative, cine este afectat, cauzele, de ce s-a ajuns in aceasta situatie, etc - de asemenea si in aceste caz toate vor putea fi schimbate in urma dezbaterii
- fiecare membru sa poata sa-si exprime propria opinie fata de o initiativa sau o problema adusa in discutie. Prin a-si exprima opinia inteleg sa poata critica, completa, comenta, documenta, si in cele din urma sa aprobe sau sa respinga respectivul subiect prin vot.
- se va putea construi un plan de actiune pentru concretizarea unei initiative sau rezolvarea unei probleme ce a fost confirmata si validata de o majoritate semnificativa de membri sau chiar prin consens ( ar fi de dorit )
- sa ve putea defini un proiect pentru a implementa un plan de actiune
- pentru un proiect, se va putea construi o echipa din membri care se ofera voluntari, se vor detalia pasii, etc ( cam tot ce tine de administrarea unui proiect )
- status-ul unui proiect trebuie sa fie public astfel incat toti membrii comunitatii sa poata vedea ce se intampla
- starea unui proiect va putea fi modificata doar de membrii ce fac parte din echipa alocata proiectului, insa ceilalti membri pot veni cu sugestii sau cu intrebari
- proiectele vor capata prioritati, pe care le vor mosteni din popularitatea subiectelor din care au descins, insa vor fi implementate in functie de resursele disponibile ( de ex. doua proiecte pot avea aceeasi prioritate insa nu exista resurse disponibile decat pt unul, va trebui sa se ajunga la un conses care proiect sa fie continuat)
- se vor tine tot felul de statistici, legate de subiectele dezbatute, de resursele disponibile, de participarea la vot, de contributia membrilor si de cum au votat ei..
- nu cred ca este necesar sa se impuna limitari de genul: un membru nu poate participa decat la proiecte dintr-un anumit domeniu pe care este dovedit competent sau asa mai departe, consider ca fiecare membru ar trebui sa fie suficient de responsabil ca sa participe doar la subiectele unde considera ca intr-adevar poate contribui cu ceva. Cu alte cuvinte trierea se va face pe baza optiunilor personale, nu printr-un mijloc rigid de control. Daca nu se va ajunge la acest grad de responsabilizare si de incredere reciproca nu cred ca sistemul va functiona. Nu trebuie sa se puna accentul pe control sau pe secrete, ci pe colaborare. Consider acest punct ca fiind esential.


Aceasta lista decurge direct din credinta mea ca in realitate, tot ceea ce facem si tot ce am facut noi de-a lungul istoriei, a fost sa ne imbunatatim modul de viata si sa rezolvam probleme, de cele mai multe ori in folosul comun. De fapt intreg progresul omenirii a decurs direct din inovatie, care presupune fie inventarea unui nou mod de a-ti satisface o nevoie fie imbunatatirea unuia existent, fie rezolvarea unei probleme care sa faciliteze noi inventii. Pe masura ce am progresat, existenta noastra a devenit mai lejera, dar si mai complexa. La inceput inovatia nu avea decat efecte pozitive, sau daca existau, cele negative nu erau resimtite intr-o masura importanta, insa cu timpul, toate aceste inovatii au ajuns sa participe la lumea in care traim acum, intr-o masura foarte mare, depindem de ele, iar rezultatul interactiunilor noastre in aceasta lume, nu este intotdeauna pozitiv. Prin urmare am ajuns la probleme emergente, greu de cuprins si de definit, cu atat mai putin de rezolvat. Pentru a putea fi rezolvata o problema trebuie sa fie inteleasa, iar in cazul unor probleme complexe cum sunt cele de natura sociala, economica, ecologica etc, acest lucru este aprope imposibil pentru un simplu individ sau chiar un grup mic de indivizi. Chiar daca totusi ar reusi sa defineasca si sa gaseasca o solutie le-ar fi chiar imposibil sa o si implementeze. Ar avea nevoie de participarea tuturor, deoarece problema a rezultat din interactiunea tuturor. Mai mult decat atat, sansele de a rezolva o problema cresc proportional cu numarul celor care lucreaza la rezolvarea ei. Aceasta poate fi analizata, inteleasa si solutionata intr-un mod eficient doar in momentul cand fiecare din noi isi exprima opinia fata de acea problema sau participa intr-un fel, chiar daca uneori respectand doar niste reguli simple la rezolvarea ei..


De aceea sistemul piramidal de luare a deciziilor, folosit astazi in institutiile publice si private nu mai are cum sa functioneze corespunzator. Este depasit. Nu avem de ales, trebuie sa colaboram si sa ne reinventam.


Lista de mai sus nu reprezinta decat niste puncte pe care eu le consider importante, nu este nici pe departe completa. De altfel, sunt convins ca fara colaborarea unui numar destul de mare de oameni nici nu ar putea fi. De aceea va rog sa contribuiti oricum puteti!!
Acesta e doar inceputul!

Organismul social: Context, Argumente

Putem observa, in natura, ca diverse vietati supravietuiesc in grupuri. O intrebare interesanta ar fi, de ce se intampla asta?
Un raspuns foarte plauzibil este, ca o astfel de structura aduce niste beneficii fiecarui individ in parte.
Urmatoarea intrebare ar fi, ce beneficii?
In principal, dupa parerea mea, viata presupune cateva componente fundamentale:
-Autoconservarea
-Perpetuarea
-Dezvoltarea (sau evolutia) - aceasta reprezentand in definitiv procesul de optimizare sau de adaptare la schimbarile de mediu astfel incat primele doua sa fie maximizate
Cu alte cuvinte raspunsul la intrebarea "Care este scopul vietii?" este: Scopul vietii este sa existe.


Revenind, putem presupune mai departe ca intr-un fel, grupul favorizeaza cel putin una dintre aceste componente.
Cum fiecare individ este o expresie a vietii, tragem concluzia ca grupul le faciliteaza acestora urmarirea unui scop comun:supravietuirea.
Comparand diversele specii ce se organizeaza in grupuri putem observa niste diferente semnificative. De pilda, in cazul coloniilor de furnici sau de albine, grupul pare sa functioneze si sa se comporte ca un organism de sine statator, indivizii nefacand altceva decat sa ocupe anumite "roluri" necesare pentru buna functionare a coloniei. Desi ambele colonii au regine si cineva ar putea crede ca acestea conduc colonia, in definitiv ele nu fac altceva decat sa ocupe un rol, responsabil cu reproducerea. De altfel, in cazul furnicilor de exemplu indivizii chiar isi schimba intre ei rolurile in timp real dupa niste reguli foarte simple fara sa existe un anumit individ care sa decida ce anume ar trebui sa faca fiecare furnica in parte. Exista deci un sistem, prin care fiecare individ decide ce rol ar trebui sa-si asume in functie de informatiile pe care le-a schimbat cu ceilalti indivizi, care duce insa la un comportament al grupului foarte complex si care se ajusteaza continuu la conditiile de mediu.


Pe masura ce urmarim arborele evolutiei catre regnul animal, acest comportament de organism individual al grupului pare sa dispara, observandu-se o incercare a fiecarui individ de a-si securiza propria suprematie in cadrul grupului. Apare asadar ideea de ierarhie, in care anumiti indivizi ocupa "pozitii" privilegiate pe care tind sa si le pastreze prin agresiune fata de ceilalti membri. Sunt renumite bataile intre lei sau maimute pentru ocuparea unor astfel de pozitii, care le confera acces privilegiat la resurse(autoconservarea) si mai multe posibilitati de imperechere(perpetuarea). Aceast tip de comportament egoist face ca grupul luat ca ansamblu sa para haotic in ceea ce face. O coerenta se mai poate observa doar in cazul in care un pericol exterior ameninta integritatea grupului. Cu alte cuvinte in acest caz grupul nu mai are un scop in sine, ci mai degraba reprezinta suprapunerea intereselor indivizilor ce-l compun.
Acest gen de organizare a fost dus la "perfectiune" chiar de noi oamenii. Am ajuns sa fim atat de divizati incat am creat grupuri in grupuri in grupuri, toate comportandu-se in mod egoist fata de celelalte, iar elementul de baza al acestora, omul, a ajuns atat de individualist incat a uitat ca de fapt impreuna cu ceilalti formeaza aceeasi specie, ca traieste pe aceeasi planeta intr-un univers imens, ca este in mult mai multe feluri asemanator cu ceilalti decat diferit, ca in definitiv are aceleasi interese cu ei.
Daca cineva ar privi din spatiu specia umana ca intreg, probabil ca n-ar gasi prea mult argumente care sa duca la concluzia ca oamenii coopereaza intr-o tentativa de a actiona ca un singur organism pentru un scop comun.


Dar ce-i asa de rau in asta?
Pana la urma fiecare om este unic, nu poate subscrie la acelasi scop ca toti ceilalti. Parca asta e comunism, incercarea de uniformizare a tuturor indivizilor intr-o utopie nerealizabila...
Mai puteti completa aici cu argumente care sa sustina ideea ca oamenii nu pot colabora pentru acelasi scop comun..


Sa ne uitam totusi la noi, la ce suntam noi si la cum functionam, sa ne intrebam ce s-ar intampla daca fiecare celula din corpul nostru ar incerca sa acapareze cat mai multe din resursele organismului pentru folosul propriu. Este usor de imaginat ca o astfel de stare a lucrurilor nu ar putea sustine o functionare normala a orgamismului si acesta fara doar si poate si-ar gasi sfarsitul intr-un timp foarte scurt.


Sa revenim putin si sa ne uitam acum la ce se intampla cu specia noastra. Putem vedea indivizi care au acces la resurse colosale pe care de altfel nu au cum sa le foloseasca in proportie de suta la suta, si in acelasi timp putem vedea indivizi care nu au suficiente resurse pentru a putea trai in conditii optime. Acum daca intreaga specie umana ar fi considerata un organism, cu siguranta omul ar putea fi considerat celula sa. Facand o analogie cu exemplul anterior, putem deduce usor ca in conditiile in care oamenii se lupta pentru resurse, organismul pe care noi il cream nu are cum sa functioneze corect, ba mai mult nu poate supravietui pentru prea mult timp.

Dar de ce ne-ar interesa sa formam un organism uman? Putem supravietui forate bine asa.. iar aia care mor de foame inseamna ca sunt prea lenesi ca sa-si castige singuri traiul prin urmare isi merita soarta.

In primul rand, cele trei componente ale vietii, pe care le-am expus mai sus autoconservarea, perpetuarea si evolutia sunt prezente in orice forma de viata oricat de complexa ar fi, ba mai mult cred ca de fapt orice alt aspect al vietii decurge din ele. Mai multe despre asta mai jos..

Privind din punctul de vedere al celulelor noastre putem deduce destul de usor ca sansele de autoconservare pentru fiecare din ele cresc uluitor, formand un organism. Avand in vedere ca fiecare din ele consuma atat cat are nevoie avand acces neconditionat la resurse, consumul total este minim, sistemul fiind in acelasi timp foarte eficient. Prin urmare per ansamblu beneficiul fiecarei celule este mai mare intr-o astfel de organizare. Similar si noi oamenii am avea aceleasi avantaje daca am crea o societate bazata pe colaborare. In realitate n-am avea nimic de pierdut, numai de castigat.

Istoria ne arata ca inca din cele mai vechi timpuri oamenii au incercat sa acumuleze cat mai multe resurse pentru ei. Stau marturie toate razboaiele si nedreptatile pe care omenirea le-a suferit. Dupa foarte mult timp in care cei care au avut mai multe resurse au fost privilegiati fata de ceilalti in a aduna si mai multe resurse, am ajuns la ce vedem azi, in care unii si-au construit incet incet imperii in defavoarea celor care incet incet au pierdut si putinul pe care l-au avut. Cu alte cuvinte cineva care s-a nascut in saracie nu are nicio vina ca s-a nascut asa, in acelasi fel in care cei care s-au nascut in lux nu au niciun merit. Si mai mult, putem vedea cu ochii nostri, ca cei nascuti in lux de multe ori nu sunt mai performanti, ca indivizi, decat cei nascuti in saracie, nu a fost un proces de selectie naturala real ci unul fals, artificial.
In conditiile actuale pentru cei nascuti in saracie este aproape imposibil sa mai poata ajunge sa traiasca decent prin mijloace corecte.
Cei care au ajuns in pozitii privilegiate astazi nu fac altceva decat sa incerce sa adanceasca aceasta groapa, o vedem cu ochii nostri zi de zi, in cazul in care vrem sa vedem..
Luand in considerare cele afirmate mai sus putem trage concluzia,zic eu, fara o probabilitate mare de eroare, ca traim intr-o societate in care minciuna, furtul, ipocrizia, incompetenta, brutalitatea, ignoranta, agresivitatea sunt la mare pret, sunt modalitatile prin care cineva mai poate ajunge intr-o pozitie privilegiata sau si-o pastreaza.

Sper ca aceste argumente sa ridice macar cateva semne de intrebare daca nu duc la realizarea faptului ca avem nevoie de o schimbare.
Eu cred ca avem nevoie de o societate in care accentul se va pune pe roluri, pe atributii nu pe pozitii si privilegii.

Un salt enorm in evolutia vietii pe aceasta planeta a fost reprezentat de aparitia organismelor multicelulare. Este inca dezbatut de oamenii de stiita ce anume a dus la aceasta, insa asta este mai putin relevant, ce este important este faptul ca explozia vietii pe Pamant a inceput cu acest eveniment. Fara a desconsidera organismele unicelulare care au un rol important in ceea ce reprezinta viata pe Pamant si care de altfel sunt prezente si azi intr-o proportie mult mai mare decat cele multicelulare, trebuie sa recunoastem ca aparitia acestora din urma a dus la un cu totul alt nivel de complexitate si in cele din urma la viata inteligenta a carei expresie suntem chiar noi. Puterea acestei noi structuri sta in principal in colaborarea dintre celule pentru un scop comun. Imaginati-va ce am putea crea noi daca doar am incepe sa colaboram, sa cooperam pentru realizarea unui nou salt al evolutie, un nivel la care fiecare din noi poate trai o viata plina de semnificatie, satisfactie si comfort. Cred ca de fapt procesul a inceput, trebuie doar sa devenim constienti de asta!

Spuneam mai sus ca orice aspect al vietii noastre decurge in realitate din cele trei nevoi fundamental ale vietii.
Sa ne punem din nou intrebarea "Care este scopul vietii?" insa de aceasta data din perspectiva complexitatii noastre.
Raspunsul poate parea de asemenea complex ,insa in realitate cred ca este acelasi.
Scopul vietii este sa existe!
La o examinare atenta putem vedea ca toate nevoile noastre si toate actiunile pe care le intreprindem isi au radacinile in una din cele trei componente fundamentale ale vietii. Desi exista o sumedenie de nevoi cu care omul modern se confrunta, in cele din urma toate pot fi reduse la una din cele trei. Desigur exista nuante insa toate sunt fatete, expresii ale uneia din cele trei. Muncim pentru a ne asigura integritatea(autoconservarea), ne gatim, invatam tot felul de giumbushlucuri pentru a avea succes printre ceilalti(perpetuarea), exploram, cunoastem, dezvoltam, optimizam, contribuim(evolutia).
Orice aspect al existentei noastre pote fi redus la unul din aceste lucruri, si nu avem ce face. Decat sa acceptam si sa intelegem.

In aceasta lume complexa sunt atat de multe lucuri pe care cineva le poate face si fiecare din noi poate face un pic altceva decat altcineva, insa este din ce in ce mai greu ca cineva sa poata face foarte bine, tot ceea ce este nevoie pentru a putea trai optim, o noua directie ar putea fi insa sa ne unim fortele in incercarea de a ne satisface nevoile fundamentale intr-o maniera mai eficienta.
Cuvantul de ordine este colaborarea!
Ma gandesc ca societatea umana ar putea fi organizata asemanator unei colonii de furnici sau unui organism multicelular, in care fiecare individ isi asuma un anumit rol in functie de competente, fiecare beneficiind insa de acces nelimitat la resurse si la cele mai performante si mai noi tehnologii. Desigur asemanarea nu poate exista decat din perspectiva colaborarii pentru un scop comun, pentru ca in realitate sunt diferente majore atat din punct de vedere al complexitatii precum si al regulilor dupa care acestea functioneaza.

S-a dezbatut destul de mult despre faptul ca urmatorul salt al evolutiei va fi unul de ordin tehnologic, eu inclin insa sa cred ca tehnologia este de fapt o unealta si ca omul nu si-a spus inca ultimul cuvant.
Cred ca urmatoarea revolutie prin care umanitatea va trece, nu este una tehnologica ci una sociala!


In incercarea sa imi imaginez cateva caracteristici fundamentale ale acestei noi societati am sa fac apel la un sistem pe care il cunoastem relativ bine, propriul nostru corp.
Dupa parerea mea cele mai importante sisteme in organismul nostru sunt sistemul nervos si sistemul circulator.
Analoagele acestor doua sisteme trebuiesc create si in noua noastra societate:
- un sistem pentru schimbul si administrarea informatiilor - il avem deja, este internetul - insa trebuie sa mai adaugam si creierul- adica modalitatea de interpretare a informatiilor de identificare a problemelor si de generare a solutiilor intr-un mod COLABORATIV (adica oricine poate participa) - oricine sa poata fi un neuron daca vrea
- un sistem de administrare si transport a resurselor intr-un mod eficient in care accesul la resurse nu este limitat in niciun fel si in care fiecare consuma atat cat are nevoie fara a trebui sa securizeze o cantitate cat mai mare pentru a-si asigura supravietuirea

In momentul in care vom realiza aceste lucruri, pasul a fost facut!

Partea a doua: Organismul social: Directii, Propuneri

O noua paradigma

Incep sa vad o explozie de site-uri si bloguri atat la noi cat si in afara, care promoveaza ideea de comunitate libera, unde oamenii colaboreaza pentru guvernarea comunitatii dar si intre ei, la nivel de individ.
Cei de la www.fight4romania.com promoveaza chiar guvernarea libera cu ajutorul internetului in timp ce www.traiesteliber.ro propune schimbul de servicii gratuite intre indivizi pe sistemul eu te ajut pe tine gratuit, dar chiar daca tu nu ai cu ce ma ajuta momentan pe mine, poate alticineva poate, iar per ansamblu toata lumea are de castigat.

Acum, desi cele doua idei sunt putin diferite consider ca fundamental sunt asemanatoare prin faptul ca pun accentul pe ideea de colaborare, pe ideea ca toti trebuie sa contribuim pentru binele nostru comun. Sunt expresii diferite ale unei aceleiasi paradigme, aceea de comunitate libera.

Ce inteleg eu prin comunitate libera?
Intr-o comunitate libera oamenii:
- au un scop comun: cresterea nivelului de trai al ficarui individ, prin urmare progresul intregii comunitati
- participa activ la luarea deciziilor si crearea regulilor care privesc intreaga comunitate evident pe domenii de competenta( ar fi de dorit )
- se ajuta reciproc in rezolvarea problemelor individuale sau locale ( desi problemele nu pot fi chiar individuale, pentru ca daca un individ are o problema intreaga comunitate are o problema, evident ma refer la problemele care pot fi puse in contextul comunitatii, nu la problemele psihologice, emotionale sau mai stiu eu ce.. care nu pot fi rezolvate decat de individul afectat)

Probabil problema cea mai spinoasa este definirea modelului conform caruia un individ poate participa la definirea comunitatii. Desi sunt multe detalii importante care vor fi dezbatute indelung inainte de stabilirea unui sistem functional, ma gandesc ca sunt cateva idei centrale in jurul carora s-ar putea construi un astfel de sistem.
Nu cred ca mai are rost sa spun ca daca se va putea construi asa ceva atunci cu siguranta va fi construit pe internet..este evident acest lucru.
Dupa parerea mea sistemul in cauza, pentru a functiona, ar trebui sa implementeze urmatoarele functionalitati:
- o lista de dezbateri unde oamenii pot discuta orice probleme legate de bunul mers al comunitatii.Pot defini probleme, pot propune solutii, pe care mai apoi le pot vota. Mai important decat sistemul de vot in sine, este faptul ca solutiile sa fie aprobate prin consens, adica atata timp cat unei solutii i se opune un grup seminificativ de oameni aceasta nu va fi aprobata. O modalitate de stabilire a consensului este sinteza, adica crearea unei noi solutii care combina esentialul dintr-una sau mai multe solutii partiale( solutii sustinute de un procent din comunitate dar careia i se opune un alt procent semnificativ), eventual mai adaugand ceva nou, in asa fel incat, aceasta noua solutie sa poata fi aprobata prin consens. Sinteza este descrisa aici de cei de la metagovernment.org. De altfel intreg site-ul trebuie rasfoit, e o resursa importanta legata de guvernarea libera. Exista o sumedenie de proiecte active pe metagovernment.org care incearca sa implementeze o astfel de abordare.

- un sistem de stabilire a competentei. Unii oameni sunt mai competenti decat altii pe anumite subiecte, ne-am dori ca parerile acestora sa cantareasca mai mult decat ale celorlalti pe domeniile pe care ei sunt dovedit competenti. O posibila solutie a acestei probleme ar fi utilizarea unui sistem bazat pe reputatie, cu alte cuvinte fiecare individ sa poata fi votat de ceilalti ca fiind compentent pe un anumit domeniu, sau poate eu stiu dovedirea prin diplome sau realizari. Nu sunt nici eu convins de asta, s-ar putea sa ajungem tot la un gen de sistem elitist, mai trebuie dezbatut. Oricum probabil ca ar trebui sa existe o modalitate de cuantificare a competentei numai ca nu stiu in ce masura...

- masurarea contributiei fiecarui individ la binele comun. Cu alte cuvinte cei care doar iau, fara sa si dea, cei care beneficiaza fara sa si contribuie intr-un fel, ar trebui penalizati. Acest fapt este legat direct de schimbul gratuit de servicii si poate de construirea unei reputatii de care se va tine cont ulterior in cantarirea valorii individului. Probabil ca acest punct si cel anterior ar trebui unificate intr-un singur sistem de masurare/stabilire a reputatiei/compententei/contributiei unu individ in contextul comunitatii, prin vot sau un alt sistem de creditare.

- crearea unei proceduri de implementare a solutiilor acceptate prin consens. De aici probabil ca se pot aplica cu succes diversele modalitati de management de proiect insa cu masuri accentuate de monitorizare astfel incat cei implicati sau afectati sa poata urmari progresul respectivului proiect.


Ce anume impiedica adoptarea unui astfel de sistem?

Cred ca factorii care se opun unei astfel de schimbari pot fi sparti in doua categorii mari:

1) Forte asemanatoare fortei de frecare sau de inertie, care se opun schimbarii, nu pentru ca nu si-o doresc, sau pentru ca au argumente serioase impotriva ei ci pentru ca s-au obisnuit cu vechiul sistem si desi isi dau seama ca ceva nu este bine, parca nu vor sa depuna efortul sa schimbe ceva sau nu stiu ce-ar putea face. Evident aceste forte sunt in general in constiinta noastra si iau diverse forme: ignoranta, superficialitate, victimizare, lene, etc. Desi nu usor, aceste forte pot fi depasite cu un impuls adecvat.Cum? prin ridicarea nivelului de constientizare a realitatii in cat mai multi dintre semenii nostri, prin educare. De altfel daca nu facem asta si nu transformam acest balast in forte pozitive nu avem nicio sansa sa invingem fortele din a doua categorie.

2) Forte care e opun schimbarii, care nu-si doresc schimbarea. Care or fi aceste forte? Pai fortele de control, care nu si-au dorit niciodata ca oamenii sa fie liberi in actiuni si in gandire, forte care au inventat sisteme precum religia si sistemul monetar. Acum, desi religia si-a mai pierdut din forta (zic eu), sistemul monetar este din ce in ce mai puternic, ne strange latul pe zi ce trece. Cum poate cineva sa fie cu adevarat liber cand accesul la orice resursa este conditionat de o unealta controlata de cei care au cu adevarat puterea. Banul! Banul este inamicul numarul 1 impotriva libertatii si nu vom simti cu adevarat libertatea pana cand puterea de a crea bani nu va reveni in mainile oamenilor.
Cum putem invinge aceste forte? Intelegand ca banul nu este decat o unealta de schimb, cu ajutorul careia oamenii pot transfera bunuri si servicii, nimic altceva, nu are niciun rost sa fie in mainile altora, oamenii pot schimba orice pe orice, atata timp cat cele doua parti implicate se inteleg. Banul este un sistem de incredere. Orice poate fi folosit ca mijloc de schimb, atat timp se intampla doua lucruri:
1) Raportul dintre cantitatea acelui orice si valoarea totala a entitatilor "transferabile" din piata ramane constant
2) Credinta celor care folosesc acest orice, ca oricand au o nevoie il pot folosi pentru a-si satisface acea nevoie.

Punctul 1) nu este respectat in sistemul actual. Producerea de bani este controlata de cei putini si puternici, iar populatia accepta, si efectul este devastator.
Cei de la open money au o propunere mai mult decat interesanta despre cum oamenii pot crea modalitati de schimb. Banii trebuie sa fie creati in masura in care este nevoie de ei, si nici macar nu trebuie sa fie o singura forma de bani, pot fi mult mai multe folosite pentru transferul/masurarea diverselor tipuri de resurse.

In concluzie, cred ca putem construi o comunitate libera insa de asemenea mai cred ca:
1) majoritatea nu este pregatita pentru asta si ca va trebui un efort sustinut pentru a-i educa, din partea celora care inteleg situatia
2) sistemul actual va lupta pentru a mentine controlul

Nu trebuie insa sa ne dam batuti, libertatea va invinge, prin noi!