24 august 2010

Producţie pentru utilitate nu pentru profit

În prezent se consumă enorm de multă energie pe nişte activităţi care în realitate nu îmbunătăţesc cu nimic calitatea vieţii, ba aş putea spune dimpotrivă.
( Producem "gunoi", lucruri care nu au nicio valoare reală, dar care printr-o promovare agresivă sau creare artificială de "trend-uri" ajung să se vândă, iar dacă se pot scoate bani de pe urma lor acestea sunt "bune")
Dacă ne uităm în jur, vedem că "Profitul" este singurul care pune lucrurile în mişcare, este singurul care contează, este cel care este mai presus de tot şi toate. Omul pare să nu mai fie important. Nu contează dacă ceva este util, atâta timp cât nu este găsită o modalitate de a se scoate bani de pe urma acestui ceva, nu va fi făcut. 
Nu ştiu ce cred alţii, dar eu sincer când mă uit, nu văd acest lucru ca fiind normal, este o malformaţie, este ca şi cum oamenii nu mai trăiesc pentru ei ci pentru a obţine bani. 
Oameni buni! Nu credeţi că e cazul să ne oprim puţin din alergătura asta nebună în ciclul vicios creat de goana după bani, reclame agresive şi consumerism nesăbuit, şi să ne uităm puţin la noi şi la ce vrem şi avem nevoie cu adevărat?

Că profitul este furt deja am spus-o într-un post anterior. Este o modalitate de a ne fura unul altuia căciula. Ideea că asta ar fi "competiţia" care promovează evoluţia este o aiureală completă. În momentul în care eşti dotat cu inteligenţă vechile reguli după care evoluţia funcţionează se schimbă, însă daca alegem să ne comportăm în continuare ca animalele asta e.

N-o mai lungesc. Dacă cineva este pasionat am postat asta şi pe metaguvernare.

5 comentarii:

Gab spunea...

Motorul din spatele evoluției este competiția doar din perspectiva culturii noastre, ea însăși bazată pe competiție.

Totuși, există și alte perspective, cum ar fi că motorul din spatele evoluției este de fapt cooperarea.

Am scris un scurt articol despre asta aici.

A privi cu dispreț restul animalelor este antropocentric, atitudine care ne-a și adus aici. Dacă ne-am comporta cu adevărat ca niște animale am trăi mult mai frumos.

Gab spunea...

A se citi "Dacă ne-am comporta cu adevărat ca restul animalelor am trăi mult mai frumos."

individul_x spunea...

Mda.. chestia cu animalele poate fi interpretată în multe feluri. Evident, n-am nicio problemă cu animalele, şi noi într-un fel suntem tot animale, dar suntem totuşi o altă specie cu alte caracteristici. Una dintre astea cică ar fi capacitatea de a raţiona, de a înţelege mediul şi relaţiile dintre noi probabil altfel decât cum o fac alte animale. Ideea nu e, zic eu, să trăim ca celelalte animale, construcţia noastră nu ne lasă, în schimb am putea folosi caracteristicile pe care le avem pentru a putea crea altceva, pentru a vedea dincolo de nevoile de bază...
Mă rog.. se poate discuta mult şi bine. Cert e că avem la dispoziţie nişte mijloace de a ne optimiza existenţa.. pe care nu prea le folosim..
de-aia am zis că ne comportăm ca alte animale care probabil nu au aceste mijloace. E important să înţelegem ce suntem cu adevărat, să înţelegem cum ne asemănăm cu alte vietăţi dar şi cum ne diferenţiem..

individul_x spunea...

... iar la treaba cu evoluţia, e simplist să zici că motorul evoluţiei este ăla sau ălâlalt. Evoluţia probabil are multe "motare".Ce-ar trebui să înţelegem e că în funcţie de nivelul de complexitate "folosirea" acestor motoare se complică şi ea..
Dacă eram boaşte ţestoase probabil ne băteam pe mâncare sau pe femei.. whatever.. dar la nivelul ăsta de complexitate lucrurile nu mai stau chiar aşa..sunt mult mai multe componenete şi mult mai multe nivelui în care evoluţia activează prin urma nu poţi spune e albă sau neagră...

Gab spunea...

Sunt de acord că trăim într-un mod care nu este nici pe departe optim, ca să folosesc limbajul tău, dar nu văd niciunde aici vreo asemănare cu felul în care trăiesc restul animalelor. De fapt, dacă stau să mă gândesc, aș zice că restul animalelor trăiesc mult mai optim decât noi. Și când spun "noi" mă refer la oamenii culturii noastre, nu la oameni în general.

Iar dacă atunci când vorbeam despre a trăi ca și restul animalelor, s-a înțeles că e vorba despre a te bate pe mâncare sau pe femei... pot doar spune că am fost înțeles foarte greșit. Mă refeream mai degrabă la a trăi în acord cu ceea ce moșul nostru numea legea competiției limitate. Popoarele tribale, de exemplu, fac asta cu succes.

Ca să-ți amintesc analogia, omul poate zbura, dar nu încălcând legea gravitației, ci în acord ea.